– Aprindeți Dracului lumina, să văd cine zbiară ca un măgar.
Și, cum am mai spus eu acum patru ani pe G+, într-o Agora a mea și a Paradoxului ALBASTRU :
Cu un Dumnezeu nervos, nu-i cazul să te pui.
,, Ce-aveți mă? - pentru ce să dau cu var? "
Nu, n-au nimic. Sunt lobotomizați. Sunt ... ( mă scarpin în cap, n-am păduchi, dar mă scarpin preventiv.) – sunt speriată de mulțimea de bouleni. Adică taurii pe care o mulțime de Dr. Pol, a trebuit să-i castreze. Mă întreb dacă și vacile ar putea fi castrate? Că uite : și un banc poate crea un fel de pandemie de tonterías ( prosteală, dondăneală în spiritul lecției de declinarea verbului a fi prost. Oare cum e la gerunziu?).. Așa e viața! - zice un cântec, și mie îmi place, mă relaxează. Îmi dă senzația de libertate, îmi cere să inventez ceva să rivalizeze declarațiilor trumpiene, să provoc un râs care să destindă, dacă nu toată Planeta, măcar vreo doi, vreo doi cu neuronii în stare de funcționare..
Un " Văleu mamă "!... – un.. Neh, nu știu. Trebuie să mă adun, să continui ieșirea lui Adam din sferele Edenului primordial, să îi dau libertate. Să aduc un Dumnezeu cu ochelari și un băț la subsioară, un Dumnezeu cu roaba pe dealuri, încercând să facă o casă a poporului, un stadion unde veșnicii rivali : Steaua și Dinamo, se bat pentru Cupa Edenul. Să inventăm spectatorii care s-au născut cu masca în buzunarul de la spate al pantalonilor. Să facem ceva.. Ce zici Doamne? O facem? Hai s-o facem, că ăștia dau în gropi, nimeni nu repară, hai Doamne să facem măcar trei kilometri de șosea, de drum cu,, Ieșirea la mare ", te rog Doamne, că uite : Radu Tudoran a lăsat în aer finalul, zi tu dacă era mina aia finalul corect!? Hai Doamne, că pare o altă Bubulină, și nu știu dacă Tudoran a făcut-o intenționat, dacă nu Kazanstakis îi popula atunci când cu Ieșirea la mare, gândurile. Hai să facem noi finalul grandios! Ă? – ce zici Doamne? - scoatem noi un curcubeu 🌈? Hai.. Te rog.. 😊