Alea jacta est

Scepticul din mine? –câteodată e clătinat în îndărătnicie de fapte. De ceva care se vede. Scepticul Toma care sunt eu, a simțit cu propria-i amprentă, a auzit, a mirosit și atunci tot ce altul numește teoria conspirației, Toma – zâmbind larg – spune :–,, Nu, așa este, așa a început totul. " Și Toma, pleacă rușinat ochii :,, Domnul meu și Dumnezeul meu."
Acum doi ani m-aș fi luat la bătaie cu Sandu Croitoru. Acum doi ani n-am vorbit o săptămână cu Paradoxul Albastru. Acum doi ani am scris un articol larg în care combăteam chemtrails, făcând de râs toți adepții conspirației. Dar astea toate au rămas în urmă, pe undeva pe la sfârșitul acestui bisect februarie. Pe cer, patru avioane ce păreau a fi reactoare, se plimbau încoace și încolo, lăsând niște dâre groase în urmă. Dârele se lățeau, unindu-se compact ca într-o perdea nu prea groasă de nori alburii și cam într-o oră, a început ploaia. Încă nu mă impacientam, deși o secundă aș fi vrut să ies de sub pătratul alburiu care se făcea pe cer, ceva în mine mă îndemna să mă ridic de pe banca aia din regiunea pieței, cu tot cu sacoșele grele de cumpărături. Mi-a părut rău că nu luasem coșul cu roți destinat cumpărăturilor, acum trebuia să-mi frec palmele care aveau urme adânci de la mânerele grele ale sacoșelor. Dar nu a ținut prea mult impulsul : la televizor, cu o săptămână în urmă, un om transmitea de la institutul de precipitații artificiale :" Teoretic am putea face să cadă aproximativ cinci centimetri de zăpadă artificială." Asta trebuia să fi fost : au trimis avioane care să adune particule infime de apă din stratosferă, de ce să îmi fac eu acum gânduri negre? De când am ajuns să cred eu în conspirații? Și am continuat să râd : Wuhan era departe, și în Wuhan puteau muri multe milioane, era de unde, în țara aia, bucătării puteau bate cu polonicele, o armată înarmată până în dinți. Am râs. Am spus că pe mine nu mă poate influența nici o tehnică de psihologie. Am emis o mulțime de inepții, am desființat telepatia, și aș fi luat la bătaie pe oricine s-ar fi lansat în teoria virusului inventat și utilizat ca armă biologică : idioți fără luciditate! –am zis eu. Și virusul a continuat să își facă mendrele pe o navă de agrement. A pășit curajos în America și Italia anunța primele victime. Când primul român s-a infectat, am râs și am postat un citat din Caragiale : românul trebuie să fie în rândul lumii și trebuie să aibă faliții săi.. Mintea mea refuza să creadă ce deja era vizibil : chemtrails au adus peste Europa și America ( probabil) coronavirus covid 19. Arma biologică, menită să scape statele lumii de populația în exces, populația inutilă care consuma resursele țării, sub formă de pensii și indemnizații. Și statele lumii nu mai puteau susține atâtea milioane de persoane trecute de 80 de ani – indivizi inutili, cu Alzheimer, Parkinson, artrite, cancere, boli degenerative, boli multe căpătate robind ca sclavii pentru economia Statelor Lumii. Așa că de comun acord, toți șefii au semnat în ascuns protocoale, și a venit virusul. A venit și a încuiat în case populația aptă de muncă. Pe urmă un magnat a decis că prea s-au îmbogățit Statele și oamenii care dețin țiței, și mașinile n-au mai avut voie pe drum : se puteau confisca, se dăduse ordonanța – barilul de petrol trebuie să ajungă la valoarea pe care o avea în perioada interbelică. Au făcut ecologiștii scandal că pleacă pădurile? Ei bine, ecologiștii stau frumușel încuiați în casele lor, fără posibilitatea de-a umbla bezmetici prin pădure. Jandarmii îi opresc la poalele muntelui și îi arestează dacă nu se supun. La scară mondială s-au făcut socoteli cu creion și hârtie : uite - pierdem atât și atât, dar băgăm toate statele lumii în recesiune. Cu ajutorul lui Dumnezeu, le cumpăram peste o jumătate de an la licitație. Nimeni nu va scăpa de noua ordine mondială. Nimeni. Când a mai fost așa? Înainte de primul război mondial. Și războiul a venit ca o descătușare, s-au făcut și s-au desfăcut granițe de imperii. Au fost uciși fără milă reprezentanții lumii vechi, o altă ierarhie se instaura. Maica Rosia avea nevoie de tovarășul Ilici, țarul era un retrograd și familia lui ar fi putut lupta pe ascuns din exil. Trebuiau uciși și arși cu acid. Și au fost. Și au fost dintotdeauna, de când un om cu bani și-a dorit o bucată de pământ care nu o putea avea.

Noi?..... Dar cui îi pasă de cei mulți și proști? Când însuși Doamna își otrăvește Domnul ei și-al Țării Moldovei, Lăpușneanul, singurul cu dragoste de prostime :,, Du-te Moțoace, Țara are nevoie. – O adunătură de prostime Doamne, nu-i asculta! – De Moțoace, proști, dar mulți! ".. Pe Lăpușneanu l-a omorât Doamna lui împreună cu noua ordine mondială din vremea aceea. Pe noi ne omoară Domnii noștri care au jurat să ne apere și să ne ocrotească.. Teoria conspirației? False chemtrails?.. Nu. Realitatea care vine să instaureze noua ordine mondială, care vine să ne omoare părinții și bunicii, care vine să ne cumpere ogorul strămoșesc cu un ban găurit. Fiindcă noi am râs și am crezut că toate sunt spre binele nostru. N-a fost decât o cacialma din care ieșim împuținați cu măcar un procent din toată populația de pe Terra. Alea jacta est.

( c. ferent – Eu, nebun sau nu, în mijlocul Agorei, am luat cuvântul. Ascultați, sau nu, nu-mi pasă.)

Ziua în care n-am făcut nimic

Când vrei ca ceva să se întâmple, trebuie să renunți la altceva, ce ar trebui făcut. Omul visează atât de mult să se întâmple ceva bun, încâ...