Foamea

N-am putut să cred că vreodată în America se va întâmpla ceea ce se întâmplă astăzi : mii, zeci de mii de cereri de ajutoare în pachete cu alimente. America slăbește din toate încheieturile, șomajul a ajuns la cote nemaivăzute și oamenii mai săraci decât în timpul Marii Crize. N-am putut crede, țara tuturor posibilităților se prăbușește în groapa recesiunii, oamenii trăiesc din pomana statului. Mii, zeci, sute de mii de pachete cu alimente. E normal să fie mișcările care sunt, să urle oamenii că moartea, e mai puțin decât foamea. Nu știu ce ne așteaptă în Europa dar în America s-a declanșat dezastrul. Mă întreb cu ce tupeu insistă cei de sănătatea mondială pentru ajutor financiar, pentru susținere, astăzi când cetățenii Americii stau cu mâna întinsă la Statul American, când militarii pregătesc sute de mii de pachete cu alimente? Cred că un nebun poate cere ajutorul unui stat care ori pornește motoarele economiei, ori intră într-un colaps general. Vi se pare o nebunie faptul că Trump cere încetarea stării de urgență în America, și cere guvernatorilor să se gândească bine? Mie nu mi se pare deloc. E logic. Nu mai e mult și urmează statele Europene. Când? Nimeni nu știe, dar asta ne așteaptă și pe noi, curând. S-a revenit asupra deciziei de-a interzice exportul de cereale. Cu cine facem afaceri domnilor? Care Stat e mai inteligent ca noi și își face rezerve de pâine?...
Cred că fiecare om de pe Planetă a avut o noapte a Titanicului, un moment când a luptat pentru el, sau pentru cineva apropiat, astăzi toată planeta Terra s-a lovit de iceberg-ul pandemiei. Nu știu câți se vor salva, câți vor avea șansa, câți înțelepciunea, câți viclenia, câți puterea de a lupta pentru viața lor, dar ceea ce văd îmi spune un singur lucru : ne scufundăm. Toți. Nu mai există clase sociale, nu mai există țări dezvoltate, nu mai există șansa :,, Vin americanii! "– nu vin, le este și lor greu, le este foame, au copii și nu mai au locuri de muncă. Fiindcă virusul seceră fără alegere, fiindcă nimeni nu mai este în siguranță și decizia de a sta în case înseamnă pur și simplu : foamea.
Cred că ar fi timpul să fim înțelepți, și mă tem că starea asta de nebunie, nu ajută. Nici măcar ascunși în spatele unor uși nu mai ajută. Astăzi îmi venea să râd : cineva a plătit spațiu pentru reclame constând în haine, haine de ieșit la plimbare, la nu știu ce party.. Mi-a venit să râd : vei da faliment mai repede – reclamele sunt scumpe, iar cumpărătorii își vor spune : de ce o bluză și nu mâncare pe o săptămână? Nimic nu va mai merge. Deschiderea uzinelor Dacia? La ce bun? Astăzi oamenii au înțeles că mașinile pot fi oprite să mai circule, de ce să-și ia omul o mașină nouă? S-o țină într-un garaj sau în parcare, inutilă? Nu mai bine mâncare pentru un an?.. Iată cum dacă pornim o singură ramură a industriei, dacă reluăm exporturile, ne vom prăbuși și noi. Vom trăi și veți vedea ce ne așteaptă.

Ziua în care n-am făcut nimic

Când vrei ca ceva să se întâmple, trebuie să renunți la altceva, ce ar trebui făcut. Omul visează atât de mult să se întâmple ceva bun, încâ...